- azvârlí
- vb., ind. prez. 1 sg. azvấrl, 3 sg. azvấrlã/azvấrle, 3 pl. azvấrlã/ azvấrl, imperf. 3 sg. azvârleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. azvấrle
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
azvârlí
Look at other dictionaries:
azvârli — AZVÂRLÍ, azvấrl, vb. IV. 1. tranz. A arunca ceva (departe) printr o mişcare rapidă şi violentă. ♦ A da la o parte, a lepăda (un lucru nefolositor sau vătămător). 2. intranz. A arunca cu ceva asupra cuiva. ♦ (Despre animale de ham) A izbi cu… … Dicționar Român
arunca — ARUNCÁ, arúnc, vb. I. 1. tranz. A face ca ceva (rar cineva) să ajungă la o distanţă oarecare, imprimându i o mişcare violentă; a azvârli. ♢ expr. A arunca (ceva) In aer = a distruge (ceva) cu ajutorul unui exploziv. A( şi) arunca ochii (sau o… … Dicționar Român
zvârli — ZVÂRLÍ, zvârl, vb. IV. (În concurenţă cu azvârli) I. tranz. 1. A arunca ceva (printr o mişcare bruscă). ♦ A da la o parte, a lepăda un lucru (ne folositor sau vătămător). ♦ A proiecta în afară (ca urmare a unei impulsii lăuntrice). Vulcanul… … Dicționar Român
azvârlitură — AZVÂRLITÚRĂ, azvârlituri, s.f. Faptul de a azvârli; distanţa până la care ajunge un obiect aruncat de cineva; aruncătură; azvârlită. ♢ expr. O azvârlitură de băţ = o distanţă (foarte) mică. – Azvârli + suf. tură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007 … Dicționar Român
azvârlire — AZVÂRLÍRE, azvârliri, s.f. Acţiunea de a (se) azvârli. – v. azvârli. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AZVÂRLÍRE s. 1. v. aruncare. 2. v. proiectare. 3. aruncare, lansare, tragere. (azvârlire unei săgeţi.) 4. v. doborâre. 5. v … Dicționar Român
azvârlită — AZVÂRLÍTĂ, azvârlite s.f. (pop.) Azvârlitură. ♢ De a azvârlita = numele unui joc de copii, care constă în aruncarea cât mai departe a unei pietre, a unui băţ etc. ♢ loc. vb. A da de a azvârlita = a azvârli; a rostogoli (azvârlind). – v. azvârli.… … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
drum — DRUM, drumuri, s.n. 1. Cale de comunicaţie terestră, alcătuită dintr o bandă îngustă şi continuă de teren bătătorit, pietruit, pavat sau asfaltat. ♢ Drumul mare = şosea de mare circulaţie, care leagă localităţi principale. Hoţ (sau tâlhar) de… … Dicționar Român
erupt — ERÚPE, pers. 3 erúpe, vb. III. intranz. (Despe lavă, magmă, petrol) A face erupţie, a ieşi afară, a se revărsa cu putere; a ţâşni; a izbucni. ♦ (Despre vulcani) A azvârli cu putere afară lava; (despre sonde) a azvârli cu putere afară ţiţeiul. 2.… … Dicționar Român
lansa — LANSÁ, lansez, vb. I. tranz. 1. A pune (pentru prima oară) în circulaţie, a difuza, a răspândi, a face (larg) cunoscut. ♦ spec. A da drumul pe apă unui vas nou construit sau reparat, a l face să plutească pentru prima oară (după construire sau… … Dicționar Român
